Cum a pornit proiectul "Adoptă un copac!" și care este misiunea sa

Cine suntem?

Cum am pornit

În 2008, Viitor Plus – pentru oameni și natură pornea programul de împădurire Adoptă un copac! cu gândul la importanța reabilitării suprafețelor de teren degradate și a reamintirii rolului crucial pe care pădurile îl au în echilibrul fragil al vieții.

În perioada 2008-2016, sub umbrela ViitorPlus, peste 10.000 de voluntari s-au implicat în înființarea a 36 de hectare noi de pădure. În plus, s-au strâns fonduri pentru încă 21 hectare. Cele 57 hectare totale au fost transferate spre administrare Asociației Pădurea Copiilor, în iulie 2016, la desprinderea acesteia din ViitorPlus.

Din noiembrie 2016, asociația ViitorPlus a reluat eforturile de împădurire prin proiectul Adoptă un copac!, cu care ne-am propus să aducem în continuare o contribuție importantă la creșterea și protejarea suprafețelor de pădure din România, cu focus asupra perdelelor forestiere, și implicarea unui număr cât mai mare de oameni în acest demers.

Până în prezent, programul de împădurire Adoptă un copac! a reușit să implice peste 16.000 de voluntari și să planteze 796.708 de puieți forestieri pe 131.3 hectare de teren degradat în 15 comunități rurale din sudul țării,

Website VIITORPLUS

Viziunea noastră

Este să redescoperim împreună legătura cu natura și să investim în ceea ce lăsăm în urma noastră.

Misiunea noastră

Se împarte în trei direcții:

1.Creștem suprafeța împădurită din sudul României pentru combaterea și adaptarea la schimbările climatice

2. Inspirăm adoptarea de comportamente responsabile legate de consumul de resurse forestiere

3. Contribuim la educarea publicului privind importanța pădurilor

Valorile noastre

1. Integritate

2. Transparență

3. Exemplul propriu

4. Consultanță cu factorii interesați

5. Abordare personalizată, practică și pe termen lung

6. Replicabilitate

7. Promovarea unei vieți echilibrate și armonioase

De ce plantăm?

Plantăm pentru că am conștientizat importanța multiplelor beneficii, servicii și valori ale ecosistemelor forestiere pentru societatea noastră.

Servicii de protecție și reglare

Sechestrarea carbonului
Reglarea climatului local
Diminuarea poluării aerului și apelor
Controlul eroziunii
Controlul inundațiilor
Îmbunătățirea calității solului
Protecția fizică împotriva evenimentelor meteo extreme

Servicii de suport

Ecosistemele forestiere contribuie la reciclarea nutrienților și formarea solurilor și asigură funcția de habitat pentru numeroase specii, crescând astfel biodiversitatea.

Servicii de producție și aprovizionare

În măsura în care resursele naturale sunt responsabil exploatate: ecosistemele forestiere produc materiale de construcții, fibre, hrană (fructe de pădure, ciuperci) și plante medicinale sau ornamentale, apă potabilă.

Beneficii sociale și culturale

Constau în furnizarea de oportunități pentru educație și informare, relaxare și recreeere, inspirație și spiritualitate, precum și numeroase beneficii pentru sănătate.

Valoarea ecosistemelor forestiere

Valoarea economică

Directă – comercializarea produselor pădurii, exploatate sustenabil;
Indirectă – costuri reduse prin evitarea pagubelor produse de evenimente meteo extreme, creșterea economiei locale prin venituri din activități turistice și de agrement.

Valoarea culturală și socială

Inspirație artistică, relaxare, educație și informare, comunități formate în jurul pădurilor, beneficii de sănătate.

Valoarea intrinsecă sau valoarea ecologică

Importanța pădurilor pentru menținerea echilibrului natural al mediului, importanța pentru speciile de floră și faună cărora le oferă habitat, susținerea funcționarii proceselor ecologice și biologice.

Statistici despre copaci și păduri

Pădurile din România

Pădurile din România ocupă doar 27% din suprafața țării, comparativ cu media europeană de 42%.
Județele cele mai bine împădurite sunt cele care se suprapun munților Carpați (Covasna cu 46%, Caraș-Severin și Suceava cu 50%), iar cele cu cel mai mare deficit de pădure se află în sudul și estul țării (Călărași – 4%, Teleorman, Constanța, Brăila cu 5%).
8 areale cu păduri virgine (codrii seculari) din România sunt înscrise în situl UNESCO „Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany„.
Capacitatea de stocare a carbonului estimată pentru pădurile din România este de 1381 mil tone/an pentru anul 2015.

Despre perdele forestiere

Pentru terenurile agricole protejate prin perdele forestiere, producția agricolã în câmp crește cu pânã la 20%, chiar dacã o porțiune din teren este ocupatã de perdele.
O perdea forestieră ce protejează un drum de viscol și înzăpeziri, a fost estimat că economisește 5000 euro/km deszăpezit, de la bugetul de stat.
Prin programul de investiţii de la bugetul de stat pentru sectorul forestier pe anul 2017 au primit finanţare doar 2 perdele forestiere de protecţie.

Statistici generale

Într-un an, un arbore matur mediu captează aprox. 22 kg de CO2 din atmosferă, în schimbul cărora eliberează oxigen, însă această cantitate poate ajunge până la 150 kg CO2/an pentru anumite specii.
Un metru cubic de lemn, în perioada de creștere, absoarbe o tonă de CO2 și eliberează în aer 0.7 tone de oxigen.
Un stejar de dimensiuni mari poate să “transpire” 151,000 litri de apa într-un an. În medie, 40% din precipitații provin din evapotranspirația realizată de plante.
În ariile urbane, copacii scad temperatura aerului cu până la 8 grade și reduc utilizarea aparatelor de aer condiționat cu până la 40%.
Pădurile constituie habitat pentru 80% din speciile terestre din lume.
La nivel mondial, pădurile furnizează bunuri și servicii în valoare de US$ 75–100 miliarde/an.
În prezent, pădurile din UE absorb în fiecare an echivalentul a 10,9% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.
Eurostat estimeză că o persoană din UE emite aprox. 7 tone de gaze cu efect de seră/an, pentru 2018.
Un autoturism emite în jur de 4.6 tone de CO2/an.